marți, 29 decembrie 2009

O alta zvacnire din dezamagirea mea

Eu si tu.tu si eu!



Ea...
El...
Noi?!

Cand am incetat sa fim eu si tu...cand am inceput sa fim noi?si cand am devenit din intreg universul simple fiinte?
De ce nu ai inteles?
De ce vorbim amandoi aceasi limba si nu ne intelegem?
De ce ne iubim si ai permis sa te desprinzi de mana mea?
De ce ai pierdut talismanul in care era intrupat intreg sufletul meu?
Cine a naruit Zeul Templului al Sufletului meu impotriva mea?
Mi-ai zdorbit fiecare lacrima in mii si mii de stele de cristal.Te uiti in jos iar tu vezi cioburi de sticla.
Sarutul meu a fost otrava ta.
A fost asa de cald in bratele tale,dar eu nu stiam ca imi inghetzi fiecare fir de sange.Am incetat sa mai respir aerul meu,innecandu-ma cu el,am tras in piept fiecare adiere din suflarea ta.Mi-am innecat de fapt trupul cu ura ta...
Ma doare acum ca nu mai pot sa simt nimic.Sunt doar un trup gol fara suflet.Nu ma regasesc,ptr ca ai pierdut ce ti-am oferit.Intregul EU.
Ai crezut ca a fost un suvenir,asa cum ti l-am oferit,dar nu ai ma deschis cutiuta cu amintiri,sa il tii in palme si sa il pretuiesti.
M-am nascut ptr a-mi indeplini misiunea pe acest pamant,iar aceea a fost de ati inmana tie de la INGERUL SUPREM acest dar.Acum ma intorc in nefiinta mea.Sunt prinsa aici,caci mi-am incalcat propria maxima.M-am indragostit de tine.Iar acum sunt o straina pt tine.
Am cautat sa imi exprim dragostea in sarut atingere,zambet,acum caut mai sus raspunsul,caci stiu ca a fost presus de tot.Nu ai sa intelegi caci nu cunosti.
Nu ma impiedica sa te iubesc ca nu ai sa poti.
Nu ma judeca ca nu ai sa poti.Spui vorbe pe care nu le intelegi nici tu.Taci si asculta.Citeste acum ce ti spun,si apoi sterge-ma din memoria ta.
Ma simt neputincioasa in fata vietii,caci ma bulverseaza indiferenta ei fata de mine.
Zbier catre tine din launtrul sufletului meu,imi strig iubirea pt tine,iar tu nici nu auzi nici nu vezi si nici nu iti pasa.
Dragostea mea pt tine este numele dorintei mele de a regasi intregul in care ma potrivesc.
Ma doare ingrozitor ca esti acum asa indiferent.Eu am ramas pe loc,iar tu ai plecat mai departe.Tu ai gresit,tot tu spui ca ma iubesti si tot tu ma lasi ca pe un strop de ploaie pe geamul tau?Ma topesc incetul cu incetul.Mi-am vandut intregul eu iubirii si acum am ramas un suflet pribeag intr-o lume pe care nu o mai cunosc fara tine.
Am ganduri criminale in minte,cand imi amintesc ca te va avea alta femeie,iar pe mine alt barbat.
Nu inteleg,iti jur,nu inteleg cum tocmai eu sunt dusmanul tau?De ce te porti asa cu mine?De ce te-ai purtat asa cu mine?De ce nu vezi cata rautate e in jurul tau?Nu pot sa te scot din ceata asta in care esti.Te-ai pierdut de tine,iar eu nu pot sa te mai ajut.Egoistule!Trezeste-te!Ranesti pe cine nu trebuie.
Nu-i nimic...pe mine ma doare acum,dar ma voi resemna.Tu?Tu o sa simti cum e fara mine,numai atunci cand eu o sa incetez sa ma gandeesc la tine:)
Da-mi-l inapoi pe iubitul meu de la inceput si pleaca departe de mine,suflet rau ce esti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adauga comentariu aici: