Simt nevoia sa ma hranesc cu ritmuri lente,versuri triste,care sa ma ajute sa imi dezlantui furia din inima,care a aparut fara motiv;e o stare de spirit,ce-mi da fluturi.Ma opresc ptr 2secunde,oftez si continui sa scriu!Simt nevoia sa ma prabusesc dupa un bloc vechi si imbatranit de bolile batranilor,sa zbier si jos sa fie doar un vis,sa ma trezesc dintr-o banala amnezie!Ma trezesc in fatza calculatorului plina de nervi,stresata de necunoscuti,ce se amagesc singuri!imi aprind o tigara,si mirosul de iasomie al betisoarelor parfumate dispare,creeandu-se o atmosfera inecacioasa.ce faaaaac?mii de ganduri imi distrug mintea si linistea ochilor!Stiu ca nu stiu nimic si ca nici asta nu stiu,dar ce conteaza,cand orice cuvant si clipa sunt imposibil de atins,de unde stiu ca exista?imi place sa ma mint singura!
Vreau sa nu-mi pese ca ranesc,vreau sa cred ca sentimenetele nu exista si ca ingerii ma iubesc...obsesie?nu stiu nici eu,asta ma scoate din monotonia zilnica,unde chipurile oamenilor sunt posace si priviri ce apasa greu asupra mea,ca o energie negativa ma invaluie,pasi grabiti in baltile ce oglindesc cerul cenusiu,si zambete perfide in jurul meu!Doar tu imi dai speranta ca putem picta in ce culori si forme vrem intreg universul,patratul poate fi un rotund,triunghiul poate fi o stea..
Incerc sa nu pierd iubirea ta!Mi-e frica!intre noi e o furtuna,nu pot sa ajung la mana ta.
Mai bine ma arunc in gol,caci fiecare suspin,e un sarut de-al tau care ma doare!Imi caut cu sufletul locul unde apartin,si stiu ca esti tu!
Dar de fapt nici nu mi apartii...cine sunt eu sa pun stapanire pe trupul si gandurile tale?!
Ce joc ciudat e viata,unde oamenii se mint,unde fericirea e decat o iluzie creata de un drog,nu devii dependent de el,ci de iluzii...!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adauga comentariu aici: